The black coffee de la pranz, spatiul de prezentare Shu Uemura in jurul caruia ma tot invart de cateva zile, lansari de carti cu sesiuni de autografe de cateva ori pe saptamana, tot felul de motive sa dau o raita in fiecare zi prin magazinul de la parterul lui Plericix. In afara de patiserie si farmacie nu prea am ce face cu reducerea de 10% avand in vedere preturile ultra colosale. Dar imi place sa ma plimb in acest concept store cu istorie in spate, si, dincolo de invelisul sau superficial si elitist, uneori incerc sa ma gandesc la el ca la bacania de la colt. (I'm not sure if that works though...) Tot asa imi place sa incerc lucruri fara sa le cumpar, desi geanta Smiley din fotografie era probabil singura cat de cat abordabila. Evident eram departe de zona Marc Jacobs&co...
And yes, I'm kind of blond again, dar saloanele de coafura autohtone sunt de evitat, exceptand situatia in care ai foarte multi bani. Cele pentru popor, evident absolut neinteresante in acest oras de haute couture, detin un personal aiuritor de netalentat, fara nici cea mai mica legatura cu domeniul in chestiune. Da, stiu ca am o obsesie cu asta, dar chiar sa iesi cu par de matura dupa 3 ore si jumatate de chin, este foarte greu de acceptat.
No comments:
Post a Comment