Monday, September 28, 2009

being hectic does not always help

La final de zi, in drum spre Iron City iti dai seama ca ai lasat usa curtii larg deschisa. Personajele din jur incep sa-si schimbe mastile de peste zi cu texturi fluide care lasa vantul sa treaca, e deja tarziu si un zumzet sec de lacusta acopera orizontul. Cauti prin buzunare Cheia lui Tanizaki si asculti in treacat franturi de povesti dorindu-ti sa schimbi corpul pentru doua ore. Ti-a intrat frica perfid sub haine si stii ca numai prin forta gandurilor vei conduce pe cineva sa intre fara voie in curtea ta. Ai ajuns pe un pod in momentul in care s-a ridicat sa lase un vapor sa treaca si ruptura s-a produs, ai pierdut directia. In orice unghi ai privi sub lupa nu mai gasesti drumul inapoi. Seara s-a deghizat iar tu nu esti la un bal mascat. Desenul e destul de simplu creat de o tigara care numara mecanic fumul care o distruge. Proiectia riscanta a unei usi deschise zambeste ironic deasupra multimii care te-a inghitit cu izbituri de artificii.

Wednesday, September 23, 2009

Yamanote loop

Car free day yesterday. Two wheels versus subway loop? S-ar putea sa-ti ia trei zile pe bicicleta fata de o ora metrou - diaries from Tokyo aici - but get some sunscreen and start building pedaling muscles. You'll make smile of the day.

Tuesday, September 22, 2009

street orchestra in si bemol & two and a half steps

Give me a lime, cut some slices, then dance for two minutes a peppermint electro style slow move. Now turn and bow. Stai la semafor si nu mai vezi zebra. Culorile se amesteca prin ochelari, o eclipsa de soare s-a intors brusc spre pamant. Ai ceva de spus lumii intregi? Cu parul ciufulit te indrepti catre prima persoana, gata sa o opresti dar nu-i gasesti privirea. Give yourself a second chance. Don't be such a punk. Scoate-ti ideile muzicale fixe din program in seara asta. Privesti in gol dar cu coada ochilor spre pianul cu coada din vitrina. Auzi cum viorile au inceput sa cante in jurul tau iar claxoanele s-au transformat in fundal de tromboane pe trei patrimi. Cateva priviri ai intors deja pentru ca te-ai oprit in mijlocul strazii. Now, be prepared. Let's make Harrriet Smithson famous one more time pe notele simfoniei fantastice. E momentul tau, umbrele se amesteca in jur si nu mai distingi amploarea estradei dar stii ca ai de dirijat un bulevard intreg de sunete, soapte si priviri ingrate. Trebuie sa subjugi publicul, trebuie sa-l pregatesti sa te asculte, sa-l opresti din monoritmul robotic si sa-i smulgi un icnet, un sfert de emotie. Ai inchis ochii, lasi muzica sa curga pe strazi, peste masini, peste oameni, peste trotuare si canale desfundate, peste cladiri cu usi de fier, ai starnit un uragan si toate acordurile s-au adunat sa-l sustina. Cand ii vei deschide din nou te vor astepta cel mai probabil scaunele goale si o chitara.

Monday, September 21, 2009

white coffee on a black maroccan cup

Pe strazi circula uneori un virus care iti ia un pic mintile. Iesi din hammam si totul are gust de abur de zapada, te invelesti cu brocart si iti ascunzi parul. Te uiti la lume de dupa un pahar cu sirop de scortisoara slightly obsessed cu aceleasi ritmuri si aceeasi voce. Ajungi in liniste in a black white spot si trebuie sa misti pionul spre stanga sau dreapta. Te asezi pe balansoar in intuneric si privesti dunele de nisip de pe fruntea sa, nu ai ce sa spui, nici nu ai cum sa incepi. O idee a prins contur si apoi alta a nimicit-o ca si cum nu ar fi fost decat o hartie de ambalat de care nu te leaga nimic si nu ai de gand sa o pastrezi in vreun colt al camerei de hotel dezordonate. Te arunci in metrou si pleci mai departe cu ganduri purpurii. It's maroccan sand and you are walking on icy silver broken glass.

Sunday, September 13, 2009

painkillers to stop the phone

Ore in sir te opresti din mers din cauza fricilor. And then, someday. Ai un mic monstru in mana ta care in acele momente devine un canal mecanic sumbru recitand lucrurile pe care nu vrei sa le auzi.  There is no control out there. La distante kilometrice de cei doi metri patrati de aer pe care ii respiri tu, sirul intamplarilor are propriul curs. Intr-o secunda cu sunet de woosh, dark silver haired biker reapare extenuat. Un fulger a strapuns echilibrul unei zile spargand-o in mii de bucati. S-a creat o bresa in univers si tu ti-ai oprit respiratia pentru un minut luptandu-te sa iesi de sub apa. 

Monday, September 7, 2009

the little thing that makes magic

Garance DorĂ© scrie despre Scott Schuman, that would be The Sartorialist. And of course, it's de l'amour. Scrie despre prima carte a fotografului care a adus pe catwalk moda strazilor din lumea intreaga si pe care a semnat-o sambata intr-un Colette emblematic.
She's French, il est Americain. S-au intalnit probabil prin flash-ul aparatului de fotografiat in stilul oamenilor frumosi si liberi care se plimba pe strada zambind. Au creat povesti din felul in care tanara de pe scaunul opus din metrou isi legase esarfa turcoaz si ochii verzi care priveau peste ochelarii cu rame rosii sprijiniti de degete cu oja lincoln park after dark. Intr-o fractiune de click clack au turnat un lung metraj inceput dimineata cu gust de cafea in fata umeraselor cu haine si au incropit scenariul din franturi de emotii si accesorii cu imaginatie. Au lasat final deschis pentru ca si ceilalti trecatori sa se inspire in timp ce asteapta la semafor propriile reflectoare. 

Sunday, September 6, 2009

I have built my personal world and you need a cosmic passport

Wassily Kandinsky, Transverse line, 1923. 
In centrul Pompidou exista un loc secret la etajul 4. Este o terasa deschisa larg publicului, dar secreta pentru ca nu toata lumea intelege miracolul panoramic de perspectiva care schimba timpul si te transpune automat si pe nepregatite in Parisul inceputului de secol XX. Aglomeratia si multiculorile diforme dispar cu desavarsire intr-un ton gri de acoperis cu mansarde de tineri scriitori saraci.  
Apoi a fost Metropotalitan Art Museum in new york unde, la unul din etaje, exista o gaura neagra. Acolo Kandinsky se joaca cu textura si culoarea sunetelor si greutatea miscarilor si a emotiilor. Daca esti inghitit de locul ascuns, minute in sir vei vedea lumea homeric pana iti vei reveni. "Nu putem cauta refugiu doar intr-una din forme.(...)Pentru ca nu ar spune nimic." Kandinsky.
 
"Many types of stories taking place in this world. I'm gonna make a new place, my creation and your symbol. Hey, your gentle form stirs up my heart. Your back is too pretty, just like A wild butterfly". (from akanishi&ueda)