Hello Troll

Hishiryo means something like: beyond thought; thinking without thought (buddhism glossary). Am fost pe aceeasi lungime de unda in 3 secunde cu Nik Bärtsch, the swiss guy in the black robe, percepandu-l cu un ochi nipon. Si apoi am aflat de Hishiryo.

In padurea de jazz a plouat atat de tare incat a spalat fata pamantului imbulzind suvoaie de corturi intr-un fluviu spontan de note agitate. Undeva pe scena, 3 troli stateau si se uitau uluiti la dansul unor rataciti lunatici in ritm de fulgere fanatice. Intai s-au speriat si nu au inteles furtuna capetelor haotice, apoi intr-un crescendo geometric, au perceput zambetul multimii. Si atunci s-au asezat, fara microfoane, pe un pian impietrit si l-au trezit la viata in ritm de "trooze" norvegian. It rocked. 

Zen Funk Jazz

La Garana, ploaia s-a revarsat prin galeti fara fund in cheie de blue note. Desi au oprit microfoanele iar curentul a disparut de mai multe ori nimicind orice setari si reducand totul la spontaneitate autentica, sunetul pianului s-a auzit obsedant pe tot drumul spre Rascruce si tarziu spre dimineata din veranda deasupra lumii. Superb hot zen funk. Nik Bärtsch's RONIN
the swiss guy in black robe.

Pe balansoar "Politist" si mai cum?

Credeam ca-i zice "Politist, adjectiv" dar babele Marx sunt de alta parere.

silk strings attached

O gargarita a pus stapanire pe bratul stang si apoi pe cel drept. Apoi a cusut o husa de matase cu sfori de marioneta si a legat cele doua maini cat mai strans. Dar a plecat fara sa mai faca nod si intreaga tesatura a inceput sa se destrame ochi cu ochi. Apoi am stat in ploaie timp de doua zile si am ars fara sa vreau si cu tigara. Panza de gargarita a intrat in stare de deteriorare fatala  iar super glue nu mai exista pe stoc. Actorul din umbra care tragea de sfori urechile marionetei e imprumutat. Gargarita te priveste de departe: vei ramane ca spectator in public - pe randul 7 - sau urci pe scena, sub reflectoare, si redesenezi increngatura complicata de sfori de matase. 

Somewhere in the big city, as the rain goes by, ai un caiet sablon care isi asteapta povestile. You start to draw a manga face,  thanks to a dragonfly's whisper. Mainile sunt prea libere acum, ar putea cuprinde un acvariu intre ele.

The Isle of the Dragonfly

Intr-o dimineata, libelula a hotarat ca e timpul sa se aventureze spre marele oras. Ii crescuse si cel de-al saselea piciorus si, din acel moment, nu a mai putut nici sa mearga, nici sa se intoarca in mlastina fermecata, voia doar sa zboare. Libelulele nu traiesc mult asa ca a socotit ea - pe antene - ca in 3 luni ar trebui sa cunoasca si sa traiasca viata. 

Cu valizele fluturand pe o pereche de aripi stravezii, a plecat spre oras cu batai de inima prea multe pe secunda si desenand un jurnal minutios. Libelula avea ochii mari si inima ca un arici. Auzise prea multe povesti cu dragoni si se temea ca oamenii o sa o respinga. "You are lonely among people too" .

Apoi a intrat pe portile orasului, s-a pudrat in oglinzile masinilor blocate la periferie, a mangaiat cateva vitrine cu palarii si s-a catarat delicat pe turnul cel mai inalt din oras. Aici s-a oprit cu rasuflarea taiata sa-si admire regatul nou dobandit care i se destainuia, pe masura ce il privea, cu o forfota de nedescris. 

In zilele urmatoare, libelula a cercetat fiecare geam al cladirii, uitandu-se la oamenii care veneau dimineata si plecau seara derulandu-se ritmic. Acum ca avea o casa - un palat chiar din sticla - isi dorea sa cucereasca mai departe ordinea lucrurilor. Dar oamenii nu o bagau in seama, nu se uitau niciodata in sus, nici cand era soare, nici cand ploua, iar daca simteau vreun bazait dadeau anost din maini. In fiecare dimineata apareau dintr-un tub de sub pamant, se imbulzeau in cladirea de sticla raspandindu-se pe etaje, se asezau intr-un cub de lemn si priveau doar in fata lor. Seara se impachetau si se intorceau la tubul mergator ignorand libelula care isi dorea un prieten. Voia probabil sa spuna cuiva: "I am very fond of sunsets. Come, let us go look at a sunset..."

Dar oamenii se grabeau prea mult. "Every year is getting shorter, never seem to find the time". 

Si intr-o zi libelula nu a mai avut rabdare. Si-a luat aripile in dinti si s-a oprit fix pe o pereche de maini care gesticulau prin aer.  Si-a concentrat genele si a transmis seva de speranta care ii pulsa in celule. Era misiunea ei. Si apoi, fericita, a zburat spre turnul de sticla sa mai admire o data orasul de la inaltime. Caci cele trei luni se scursesera deja in cautarea dovezii de viata. Just like you know, the essential "is invisible to the eyes".  

Si pozele libelula le astept de aici. 

Relive : let's breathe together

Maine, pe stadionul Iolanda Balas Soter, se proiecteaza concertul lui Michael Jackson - Live in Bucharest: 1992  (mtv.ro)

Social media honeymoon - perspectives. Re:seminar "ProBlogging"

The world is a stage fara doar si poate. Pe aceeasi directie cu "observ, invat, analizez deci ..." se va incadra probabil si urmatorul post. Am participat joi seara impreuna cu Raluca la Re:seminar destinat bloggerilor si (per)formarii acestei comunitati. Tema principala: brandingul si pozitionarea in mediul online, ideea unui astfel de eveniment avand la baza un bun principiu: schimbul de opinii si transferul de informatii si knowledge are the key and the inspiration pentru evolutie si specializare. 

Pacat de lipsa Anitzei: blogul sau este dedicat profesiei de comunicator prin filtrul experientei relevante si al pasiunii pentru social media si ar fi putut comenta cum se cuvine. In ceea ce ma priveste, este un blog pur personal, inceput pe cand locuiam in afara, parea ca studiez comunicarea din optica academica si exprimentala dar mai degraba ca abilitate diferentiatoare a omului fata de animale - sau nu.

Prin urmare, I'm no pro inside "the web building", am venit la eveniment in postura de observator, urmarind mediul online indeaproape din perspectiva comunicator. Obligatia "morala" de a urma participarea la un eveniment cu un "articol consistent" despre care a vorbit Alex Negrea, o inteleg ca pe o recomandare de profesionalizare catre care se tinde ca si comunitate si se adreseaza membrilor. Ceea ce mi se pare valoros ca si constientizare si actiune. In plus eficient. Aici BTO dar si comunitatea itself. 

Desi este un blog atat de subiectiv incat nu rezista presiunii vreunui discurs inchegat din perspectiva omului de agentie, am zis sa ma opresc totusi pe cateva idei relativ hibride - basically, apreciind evenimentul.

La geneza unui brand se deseneaza un univers de valori si reguli care ii traseaza si influenteaza actiunile viitoare, chiar si reinventarea. O profesie este incadrata intr-un set de misiuni si reguli de desfasurare sub un manual de principii deontologice (chiar si teoretic). Unul din slide-urile Cristinei "Joe" Popov continea de altfel "the W's": Cine esti si Cine vrei sa fii? 

Paragraful de mai sus se refera - pe ocolite - la afirmatia "blogosfera nu exista" - cea care mi-a atras cel mai mult atentia. Sunt ceva pasi de parcurs pentru a descoperi/identifica cine esti si ce faci ca membru activ al unei comunitati  Forma fara fond este relativ perimata. Nu cred ca poti convinge pe termen lung fara a avea in spate specializarea, atu-ul principal care te recomanda si te sustine. Un alt slide al Cristinei mentiona criza si reinventarea brandurilor, o simpla transmutare il face evident sub umbrela brandingului personal. Nimic nu dureaza prea mult, nici macar atractia pentru idoli, dar ai aflat deja de atatea ori povestea asta, traiesti in epoca potrivita. Afara e un public avid de a mesteca mereu ceva nou si care sanctioneaza greselile si nu numai. Masa publicului este in esenta un tip subiectiv, cu toate toanele pamantului. Te place azi, maine te reneaga. Fii cel mai bun la ce faci, construieste-ti arma din specializare, invata in fiecare zi si reinventeaza-te si poate vei avea sanse. 

Citeam intr-un feedback ulterior - de luat aminte ca accentul pentru brandingul personal se pune doar pe "socializare". This is dangerous. Desi mi-e familiar mediul care umfla acest tip de actiune la dimensiuni de baloane din filmul "Up" stim, in mare parte, ca este doar un element dintr-o serie de actiuni complexe. Nu o sa comentez foate mult insa, pentru ca se relativizeaza totul sub firul rosu al subiectivismului. 

Atitudinea va face intotdeauna o diferenta. Poti sa fii "tanar" si sa fierbi. Poti sa fii modest si firesc pentru ca stii prea bine despre ce vorbesti. In orice tip de interactiune exista "chimia" dar si "seductia" publicului caruia te adresezi: vanzatoarea de la magazin sau o sala cu 89 de specialisti. Culmea este ca poti sa abordezi fix aceeasi atitudine cu amandoi si sa obtii dialog din ambele parti. Superelitismul face rau elitismului. 

Finally, conclusion - si pista de dezvoltare - ma leg de afirmatia si de discursul interesant al lui Costin si de un articol aparut pe The badpitch blog intitulat "TMZ Speed vs. CNN incredibility". Viteza internetului si credibilitatea mainstream media, din perspectiva a ceea ce tocmai s-a intamplat pe 25 iunie - o unda de soc resimtita in toata lumea - reala si virtuala. 

”The TMZ Beats CNN Pile On” is not a story about old being beaten by new. It’s several issues twisted together. If this is about speed vs. credibility, new media will usually win speed and mainstream media will usually win in credibility. But more importantly, if mainstream media sacrifices their credibility, they have nothing left."

And here-both sides might find it interesting: the Web 3.0 presentation: How to do social media right in 2009. Refresh the approach and your vision. "Chill out and get real".

Ilustratia provine de aici.