Tuesday, June 30, 2009

black nails and white carrots



2 mjitos and 8 hours of celebration. Fisherman's sunrise under the large sky. 6 pahare pe o masina cu bar mobil cu care faci turul barurilor cu stalpi de lemn pe plaja. Refill la fiecare jumatate de ora pentru a nu surpa amorteala cu care vezi noaptea trecand. Un soare neobosit care face turul planetei si a carui venire e anuntata de cel mai tare rockband stelar. Apoi afli ca mjito-ul la comun risca sa declanseze o pandemie si te mai gandesti daca sa mai iesi in lume fara masti. De tot felul. Somewhere out there, a man is walking on the moon.

Wednesday, June 24, 2009

Let me quote a koto string



"Were you happy?"
"I was very happy".

Aici, in seara asta, am stat cu Dragon Ball pe etajera, yukata cu funda si iepure de origami. Hana Yori Dango era recunoscut in mai multe colturi in aceeasi cafenea iar Miss A.-chan studia Kanji starter. "The hand that you put on the shoulder of a friend" means "warm". Le-am gasit, uite, chiar aici.
Printre semnele de carte si lipsa lui "Hello Kitty", biciclistul punker vopsit blond era o galaxie mai aproape. The key is to change one kanji.

"Were you happy?"
"I am very happy".

Tuesday, June 23, 2009

silver haired punkster biking on a smoking bridge



O pereche de ochi s-au infipt oblic in nisip si privesc sub pamant. Un baiat cu parul vopsit blond merge pe bicicleta iar in spatele lui multi oameni in salopete construiesc piste varsand beton chiar pe plaja. If that's what it takes, am sa inot, va fi prima data, printre algele de la mal ca sa fumam o tigara sub pod. Cand ridici ochii vezi rasaritul undeva in departare si e prea tarziu sa alergi dupa el. Sa te faci mic sa te iau in buzunar.

Monday, June 22, 2009

I want to surf with a "rope in the open sea"



I want to go to Okinawa beach and eat dark cane sugar and bitter melon. I'll be an anime character in a beach sunset episode.

Sunday, June 21, 2009

someday I will have a white phone called Hiro





De foate mult timp visez la un telefon. Alb, ca al lui Rui din Hana Yori Dango, made by Sharp, cu un ecran urias superb, motiv de altfel pentru care nimeni nu ma intelege in aceasta parte a lumii. Se gaseste doar in Japonia, deloc surprinzator, acolo unde sunt telefoanele cu cele mai multe culori, cele mai mari ecrane, cele mai spectaculoase, end of phrase. In timp ce eram acolo, intram brusc in stare de frenezie colt cu isteria de fiecare data cand il zaream (cam la fiecare 5 minute de altfel). Nu am nicio sansa sa-l cumpar si nici sa-l pot folosi aici drept care, pentru moment, se adauga la lista nesfarsita de dorinte. Somebody please sell me a dream come true. Todat, let's start a 7 wish-list, just before 27th of June. 2009.

Saturday, June 20, 2009

vitamina C si cola de castraveti



Da, da, uitandu-ma la fotografia de mai sus cu cele mai colorate pepsi-uri din lume, imediat imi vin in minte cele mai pestrite automate de racoritoare si sucurile cu doza de vitamina C si zecile de feluri de green tea drinks de pe toate strazile lor. Deloc surprinzator, ceaiul verde e peste tot si in multe forme, inclusiv in patiserie si inghetata. Am adus si la noi in agentie the real thing green tea si nimeni nu s-a inghesuit, nu stiu ce pierd. E adevarat ca are cu totul alt gust, dar este ceea ce trebuie. Am avut si eu aceeasi reactie la inceput, acum am devenit dependenta si imi numar cu griji cate pungi mi-au mai ramas, impreuna cu ceaiul de ghimbir tot de acolo si sosurile de susan pe terminate. Trebuie cumva construit un pod de ceai verde peste lume.
Si apropo de weird japanese drinks spun ei aici si de alte pepsi-arome scoase la ei: Cucumber, Blue Hawaii si Yoghurt (well...) si de cele mai noi: Shiso-pepsi (plum leaf) si green-tea cola. Si pentru ca e vorba de shiso, pe podul de ceai verde trebuie sa mai fac posibil un transport de Umeshu, lichiorul pe baza de prune pentru care as vrea sa fac din nou 9000 de kilometri intr-o zi. (Nu doar pentru Oguri Shun...)

bring me back the nihon-jin flavor



Cel mai probabil - unlike other places in the world, in metrourile din Tokyo apare Brad Pitt pe toti peretii vorbind la telefon. Campanie pentru Soft Bank, companie de telefonie mobila. Sau Beyonce pentru o apa minerala. Just like that. Si chiar nu ne asteptam la asta. Mass-product image campaigns de asemenea calibru. Si pe acelasi principiu, de campanii pe care nu le regasesti altundeva decat in Japonia, unde orice e posibil din punct de vedere marketing iar consumatorul obisnuit cu aproape orice, McDonald's tocmai si-a deschis un magazin complet nebranduit in Shibuya, Tokyo, urmare a unei campanii virale de teasing de cateva luni pentru a introduce Quarter Pounder. More details: McDonalds Japan's dip into no-brand marketing comes as quite a shock. Eu nu prea am vazut multe magazine de tip fast-food in Tokyo, si nici prea pline - exista un autohton Mos Burger, remember Rox? - in mod evident, nu vor ceda unui astfel de tip de alimentatie. Dar campania a starnit ceva interes, din cate am citit pe un blog plin de lucruri interesante: Trends in Japan.

Thursday, June 18, 2009

watching the peaceful dragon



Undeva, intr-o seara, intr-un subsol, etajul minus 2, lume necunoscuta se contorsioneaza in conversatii fragmentate si miscate. In aria metrului meu patrat, cineva vorbeste despre o vacanta pentru ca aud in surdina malayesia, patagonia sau poate cuba sau namibia. Musca din capul meu bazaie. May I just reply, prea tarziu, pentru ca un taifun m-a intrerupt la momentul oportun ca daca stai sa te duelezi in destinatii si sa bifezi vacante, poti sa stai linistit sa muncesti 88 de ani, lipind conserve de ananas. Intre timp, eu am sa recitesc trucurile logistice ale colegilor mei, les stagiaires, despre turul lumii cu buzunare mediocre si zambet relaxat si am sa inchid ochii sa ma intorc in the Ryoanji Zen Rock Garden, care e doar o gradina arata cu nisip si 2 pietre, dar unde se spune ca poti sa intelegi lumea daca stai mult sa o privesti. Asta daca poti sa faci abstractie de toti turistii care se inghesuie sa-ti prinda locul cate 5 secunde si zumzaie despre cate obiective au listat in cele 8,5 ore zilnice de tur in forta. Am sa ma gandesc ca mai bine te transform intr-un graunte zen de nisip si de acolo sa calculezi si sa bifezi timpul. Iar eu am sa cred in continuare in calatoriile pe care le faci cand vrei si unde vrei, daca chiar vrei. Si asta pentru ca esti parte din lume si univers si trebuie sa-ti cunosti casa intr-un fel sau altul.

Monday, June 15, 2009

Lost in Abercrombie&Fitch

I wonder. Cum e sa cauti in ditamai orasul istoric un magazin Abercrombie&Fitch si sa nu dai de el? Sa te duci cu harta, ghidul, lupa, dupa ce ai studiat in toaleta pentru ca in camera, un monstru format din aer conditionat ataca in valuri, dupa ce iti desenasei zece costumatii in cap, - pe masurile europene (important) - si adrenalina depasise zece red bull's pe celula (din fericire tu nu fumezi) si sa descoperi.. Ei bine, sa decoperi ca pur si simplu a disparut de pe fata pamantului fara nici o urma? Mai mult, ca in spatiul acela binecuvantat inselat de internet pe care trebuia sa fie trasat un splendid loc cu cel putin 7 etaje si foarte multi hosts asa cum ne inchipuiam noi de la miile de kilometri aruncate in balti, sau ma rog, canale cu barci.... e doar un banal H&M. Si, in plus, personalul de acolo ridica din umeri nepasator si impasibil, habar nu are de faptul ca stationeaza ilegal pe strada si numarul pe care ar fi trebuit sa fie the Fitch empire. Putem doar sa te consolam ca noi, de la distanta, dupa ce te-am convins sa te pierzi in the big city, am criticat aspru pe martienii care au furat magazinul lui Abercrombie. Probabil ca nu au sfarsit cautarile. De genul asta si de alte tipuri pana, poate, nimeresti din intamplare chiar pe strada ta. Cu toate magazinele A&F din lume.

I saw "Up"

Disney Pixar Up trailer
Video sent by buzzmygeek

Let's tie balloons and fly away!

Thursday, June 11, 2009

I named the shoe after you

Full Metal Panic. Si in istoria secreta a noptii, cu un ochi casti si cu celalalt ratacesti pe pereti in cautare de molii. Discutiile de peste zi sunt uneori inutile, comunicare inseamna doar un cuvant anost, cu prea multe silabe, inventat de un robot cu ochi verzi de sticla iar tonul rugineste arcurile din interior. Muzica strica armonia printr-un scartait in surdina. Medley starmania. "Sors, sors...". Dar nu, musca a gresit cand a intrat in bucatarie in fumul de tigara. Vioara sa ramana, aplauzele sa rasune in toiul noptii. Iar ziua sa taca. Imi pare rau pentru ochii tai. "A desert road from Vegas to nowhere".

Tuesday, June 9, 2009

Un ochi blond si unul albastru

Oamenii blonzi sunt mai blanzi. Poate nu toti, dar oamenii blonzi, slabuti si uneori tristi sunt mai blanzi. Poate nu toti, dar oamenii blonzi, slabuti, uneori tristi si care se plimba cu o oglinda prin stuful Deltei sunt mai blanzi. Specia lor cauta povesti cu pescari spre dimineti si vor sa vada marea dar cineva ii sperie ca sunt caini rai pe drum. Ei cara pietre in spate, ca de moara, dar vor sa rapeasca acele imagini pe care tu, in fotoliul tau urban cu cu radacini de trotuar, le vei privi mai tarziu, pentru a te simti mai usor. Macar cu cateva grame de liniste.

Specia mea se intalneste la 3 dimineata cu siluete de taur si coarne care lucesc in lumina lunii si se sperie. Suficient pentru a privi rasaritul din fotoliul de paie cu o patura in cap. Iar dimineata iti dai seama ca taurul nu era nici bou ci doar o vacuta. Lasata de izbeliste de un satean care se bucura la un meci de fotbal.

Si apoi te enervezi pe parul tau ciufulit si il vrei si tu blond pentru ca oamenii blonzi sunt mai blanzi. Sau asa se spune.

Si pentru ca am vazut la Irene imi plac si mie fotografiile de aici.